Ca de Bobotează

Boboteaza se înscrie în rândul sărbătorilor de iarnă care este marcată aşa cum se cuvine de fiecare creştin în parte şi, după cum spune o vorbă, câte locuri, atâtea obiceiuri.
Pe la noi, prin Vrancea noastră, se păstrează o parte din turtele (scutecele Domnului) coapte înainte de Ignat. Acestea vor fi îndulcite, „împăiate“ cu nucă pentru Ajunul Bobotezei, când se împart vecinilos, neamurilor, cunoscuţilor...
De Bobotează, la fiecare biserică creştină se pune în scenă un adevărat ritual. Butoaie, cazane sunt umplute cu apă care, în urma unei slujbe se transformă în agheasmă. Creştinii iau parte la întregul ritual, pentru ca mai apoi să se „bată“ pentru a-şi umple sticlele cu apă sfinţită.
Sunt, însă, în Vrancea noastră şi alte obiceiuri frumoase de Bobotează... spre exemplu, la Măicăneşti...

Datini specifice sărbătorilor de iarnă

Tocmai s-au încheiat cele mai frumoase sărbători de peste an: ale Crăciunului şi ale Anului Nou. Nici nu exista, cred, un prilej mai bun pentru a începe treaba serios pe acest blog. 

Sărbătorile de iarnă păstrează, încă, o bună parte din spiritualitatea românească, reuşesc să conserve tradiţii, datini ce ne definesc…

Sărbătorile de iarnă înseamnă totodată linişte, regăsire sufletească, împăcare cu sine, dar şi cu cei din jur…

Ca de Crăciun…

Crăciunul sau Naşterea Domnului reprezintă un moment cu o mare încărcătură religioasă şi spirituală pentru toţi creştinii… Naşterea Domnului reprezintă speranţa la Mântuire, deschide poarta creştinilor către însăşi Mântuirea.

Creştinii au marcat în timp cum au putut mai bine aceste sărbători. Pe lângă post şi rugăciune, au apărut de-a lungul timpului şi mai multe activităţi care, dacă la început i-au implicat mai mult pe adulţi, acum protagoniştii sunt aproape numai copiii.

De Ajunul Crăciunului…

pe lângă dorinţa arzătoare de a primi cât mai repede cadoul de la Moş Crăciun, copiii se trezesc dis-de-dimineaţă şi cutreieră satul cu „Moş Ajun“ sau „Bună dimineaţa“, după cum i se mai spune acestui obicei. «Bună dimineaţa la Moş Ajun Şi mâine cu bine la Moş Crăciun….». Înainte copiii erau răsplătiţi cu nuci, mere, încă, cum vremurile s-au schimbat, cei mici primesc în schimb bănuţi.

Scutecele Domnului sau turtele…

- gospodinele le pregătesc din făină, apă şi sare înainte de Ignat (20 decembrie) întrucât se spune că dacă se coc după această dată, se pătează scutecele Domnului cu sângele porcului sacrificat… Turtele se împart în ultima zi de post, în Ajunul Crăciunului, dar nu înainte de a fi înmuiate în suc de portocale, iar între turte se pune câte un strat de nucă rasă, cu zahăr şi coajă rasă de portocale şi lămâie J Se spune că în ultima zi de post ar trebui să se consume doar aceste turte…

E vremea colindelor…

Pentru colindat, în vremurile nu demult apuse, copiii se pregăteau mult timp. Alegeau cele mai frumoase colinde, le repetau, acum, însă tot mai puţini sunt copiii care mai merg la colindat… Cu câţiva ani în urmă, eu şi fratele meu aveam un adevărat ritual înainte de colindat. Cum ne pregăteam noi repertoriul, cum făceam planul de „atac“ pentru colindat… Parcă şi colindele sunau mai frumos. Anul acesta trei cete de colindători mi-au venit la poartă şi toate trei m-au colindat cu „Domn, Domn să-nălţăm“…

Ca de Anul Nou…

Pentru pluguşor, copiii obişnuiau să-şi facă cele mai interesante măşti, unele mai hidoase decât altele, dar toate pline de originalitate. Babă, moş, mireasă, ţigancă, miliţian, urs sau capră. Ce mai conta când distracţia era cuvântul de ordine ?! Zile întregi ne străduiam să lucrăm cu propriile mânuţe costumele pe care urma să le purtăm cu pluguşorul. Acum ce costume ? Ce măşti ? Îţi tragi un ciorap pe faţă şi… cam atât… asta dacă ai chef să ieşi din casă în noaptea de Revelion.

Aş vrea să aud din nou un pluguşor frumos, care să-mi spună de „semnele bune ce le dă noul an“… şi nu „mătuşică, mătuşică, ai o fată frumuşică bla bla bla …“ cam asta suna la fereastra mea…

În fine …

În noaptea de Anul Nou la ţară gospodinele obişnuiesc să pună sare în 12 capace de la o ceapă, cele 12 capace reprezentând lunile anului. Se lasă până dimineaţa, iar dacă sarea s-a topit, lunile respective vor fi ploioase. De regulă, chiar se adevereau, dar anul acesta nici părinţii mei n-au mai ţinut tradiţia…

În prima zi din an, copiii merg cu semănatul şi cu sorcova. Asta numai dacă părinţii n-au uitat de obiceiul acesta. Fie că spun un simplu „la anul şi la mulţi ani“ şi îţi umplu casa cu grâu sau orez, fie că îţi trag o „sorcova vesela“, cei mici ar trebui să fie răsplătiţi cu fructe, nuci şi nu cu bani pentru că din bătrâni se spune că nu este bine să dai bani din prima zi a anului pentru că nu-ţi va merge bine…

 

     

Lepşa- destinaţia ideală pentru o scurtă vacanţă

Frumuseţi naturale inestimabile. Linişte. Regăsire sufletească. Aceştia sunt doar câţiva dintre termenii cu care ar putea fi descrisă localitatea de munte Lepşa. Fie că mergi dinspre Focşani spre Greşu, fie că te întorci din Târgul Secuiesc, nu poţi rămâne indiferent la peisajul de neuitat pe care îl pune la „dispoziţie“ trecătorilor localitatea Lepşa.

Lepşa face parte dintr-o frumoasă comună de munte din judeţul nostru- Tulnici. Aici nu doar Dumnezeu a binevoit să ofere peisaje incredibile, ci şi oamenii au jucat un rol impresionant, acela de a contribui la menţinerea într-o stare perfectă a minunilor naturii, promovarea turismului pe toate filierele, dar şi conservarea tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor ce ne caracterizează ca şi membri ai acestei mari comunităţi.

Lepşa – o zonă turistică tradiţională

Pentru o minivacanţă, o ieşire cu prietenii sau petrecerea concediului, Lepşa este destinaţia ideală. Aici este locul în care tradiţionalul, clasicul se îmbină perfect cu elementele moderne… case vechi, cu acoperiş din şindrilă, la doi paşi vile imense, foarte moderne… munţi care în măreţia lor fac cu ochiul tuturor trecătorilor… ape limpezi al căror murmur îţi face o „sete“ nebună de aventură… Încă nu v-am convins ?  Probabil am uitat de aerul extrem de curat care vă va face să vă simţiţi mult mai sănătoşi şi care, cu siguranţă, vă va influenţa starea de spirit.

Numeroase obiective turistice la dispoziţia celor dornici de aventură

Cu toate că suntem convinşi că peisajele mirifice nu vă vor lăsa să vă plictisiţi nicio secundă, ţinem să vă aducem la cunoştinţă şi unele obiective turistice pe care, dacă ajungeţi în zonă, este foarte important să le vizitaţi. Venind dinspre Târgul Secuiesc veţi fi fermecaţi de o pădure de pin silvestru trecută, de altfel, în rândul rezervaţiilor naturale cu care ţara noastră se mândreşte. La o distanţă destul de mică se află Tabăra Gălăciuc care în ultimii ani a fost inclusă în mai multe proiecte de reabilitare astfel încât acum poate primi şi mai mulţi turişti, dar oferă şi condiţii de cazare şi servicii de o mai bună calitate. Lăsând în urmă tabăra de elevi şi ţinând drumul drept, veţi trece pe sub tunelul de la Mocearu de unde nu mai mergeţi mult şi veţi da peste Cascada Putnei- un „produs“ nemaipomenit al naturii. Se spune că această cascadă are o cădere de apă de peste 13 metri. Cuvintele nu sunt suficiente pentru a descrie peisajul pe care îl oferă acest obiectiv. Luându-vă „rămas bun“ un asemenea tablou, aţi putea spune că nimic nu v-ar mai putea uimi în zonă. Ei bine, la o distanţă destul de mică veţi intra pe Valea Tişiţei cu renumitele Chei ale Tişiţei care prezintă aspectul unui canion. Dacă vă aventuraţi pe Chei, aveţi foarte mare grijă întrucât sunt şi zone extrem de periculoase cu „ziduri“ aproape verticale. Câteva dintre punctele de atracţie ale Cheilor sunt Peretele Porcului, Altarul Tişiţei, Râpa Caprei. Abia la ieşirea din acest defileu, veţi intra în satul Lepşa. Aici însă surprizele continuă. Pe Valea Lepşei veţi avea ocazia să vă purificaţi sufleteşte şi să vă rugaţi în linişte la Schitul Lepşa, despre care se spune că ar fi fost ridicat de către localnici în jurul anului 1789…o construcţie impresionantă în care vă veţi purifica sufletul. Tot pe raza localităţii Lepşa este amenajată o păstrăvărie, aflată în administrarea Direcţiei Silvice. Păstrăvăria a fost  înfiinţată în anul 1955 şi are în prezent o capacitate de 10 tone de păstrăvi...  o locaţie numai bună pentru pescuitul sportiv.

La toate aceste frumuseţi care constituie, de fapt, adevărata zestre a românilor, se adaugă şi ospitalitatea, onestitatea, sufletele calde care constituie punctele forte de pe cărţile de vizită ale localnicilor din această zonă. Dacă vă decideţi să faceţi o escapadă la munte, cazarea nu trebuie să reprezinte nicidecum o grijă. Numeroase pensiuni şi vile, în care veţi beneficia de condiţii de cazare şi servicii de înaltă calitate, vă stau la dispoziţie.