Idei multe... timp putin...
Nu stiu mai nimic despre poporul meu. Cunosc simpla istorie, asa cum mi s-a pus pe tava, putine traditii, majoritatea la stadiul de teorie intrucat am avut ghinionul de a ma naste intr-o perioada in care obiceiurile, datinile lasate de stramosii nostri au intrat intr-un proces de umbrire, astfel incat in prezent nu mai stim ce principii si valori ne definesc ca neam. Unde ne-a disparut steaua din frunte ? Ah, am uitat... acum ne definesc... silicoanele, seruri de toate felurile, liposuctiile si , mai grav, neuronii in minus...
Traditii...obiceiuri...datini...
Am avut si inca mai avem scriitori, artisti, nume importante care au dat nastere unui fenomen cultural de mare anvergura in anumite perioade... un fenomen care ne "cultiva" si pe noi ca neam si ne reprezenta in lume. Sunt oameni pe care ii stiu doar din reprezentatiile urmarite din fata televizorului, dar despre care putine cunosc. Ar fi vremea sa-mi intorc privirea spre radacini...
Scriitori...artisti...oameni politici...
Avem peisaje, locuri de o frumusete inegalabila. Atatea manastiri pline de mister sacru...Atatea cladiri ce pastreaza in fiecare cotlon parfum de istorie.
Peisaje...locuri de vis...
Acesta este, de fapt, scopul blogului "Aurul romanilor". Vreau sa aflu care-mi sunt radacinile ca si reprezentant al neamului, dar, in acelasi timp, sper sa fiu de folos celor care, la randul lor, au aceeasi sete de cunoastere. Cert este ca noi, romanii, suntem mai bogati decat ne-am putea imagina.
P.S. Ii astept cu drag pe cei care vor sa mi se alature pe blog :)
